MUZICA ne inspiră și este un mod de comunicare mult mai nuanțat decât limbajul verbal, căci poate avea și o mie de sensuri, deoarece nu necesită traducere și se adresează direct sufletului, vorbește pe limba inimii, prin emoții care de multe ori nici nu pot fi exprimate în cuvinte, este un mod de viață și cea mai solidă ancoră, un factor unificator, care poate transforma oamenii independent de gradul de cultură sau de civilizație al acestora, poate ajunge la absolut oricine căci i se adresează fiecăruia pe limba sensibilității lui, este unul dintre cele mai complexe moduri de transmitere a energiei pozitive și informatiei.

Anul 2026 – TURNEUL STRADIVARIUS –  aduce energia prin care  „MUZELE” au inspirat creațiile lui Constatin Brâncuși și pe care îl celebrăm la 150 ani de la naștere.

Ambasadori ai anului Brâncuși: violonistul Alexandru Tomescu și chitaristul clasic Dragoș Ilie.

Vioara este considerată instrumentul a cărei forță de expresie se apropie probabil cel mai mult de expresivitatea vocii umane și, pentru că nu este un instrument ușor, este o provocare și mai mare să reușească. Instrumentele care însoțesc vioara dau viață artei, muzicii, pe care o face să coboare de pe scenă ajungând chiar în mijlocul oamenilor.

Brâncuși a construit o vioară dintr-o lădiță pentru portocale.

„Se știe că Brâncuși a avut mai multe viori și chitări în atelier și că a fost foarte dotat din punct de vedere muzical. În atelier își adunase și discuri și difuzorul și patefonul pe care el însuși le-a transformat. A devenit un pasionat de muzică, intervenind în funcționarea acestor aparate”, spune criticul Doina Lemny.

Brâncuși a vorbit despre muzica ce l-a însoțit permanent – fie în atelier, prin audițiile pe care le făcea la patefonul personalizat, fie în cercul de cunoscuți, din care făceau parte mai mulți muzicieni.

Avea în atelierul lui și o chitară, la care obișnuia să cânte canțonete și bucăți din repertoriul italian, mai ales când în vizită se afla o femeie. Discurile din colecția sa sunt cu muzică diversă, din țările vecine Franței până în America de Sud și de Nord și în Africa. Era un mare admirator al jazzului. Mâinile lui Brâncuși au construit un gramofon, la care, asociind două difuzoare de pick-up, obținea efecte minunate de sunet, iar printre privilegiații soirées-urilor  brâncușiene se numără și compozitorul Erik Satie. Prietenia Brâncuși‑Satie este dovedită prin mai multe cărți poștale din 1923.